ABRVR

Categorie: Română
Publicat pe

(Gân­du­ri limboclaste)

Nu demult am văzut 1 că tim­pul, această invenție ime­mo­rială a omu­lui, mai degrabă nu face decât să încurce în loc să folo­sească. Și totuși prac­tic nime­ni nu-i scapă. Cu anii, și cu bine­cu­vân­tare venită tot de la om, din îndrumă­tor s-a trans­for­mat în regu­la­tor, sfârșind ca dic­ta­tor. În zilele noastre, ne biciuie pe toți – nevă­zut – din spate, pen­tru ca să rea­lizăm cât mai mult pe uni­ta­tea de timp. În această goană spre cât mai repede, pri­mii sacri­fi­cați sunt cali­ta­tea și bunul simț. Mai nou, asistăm înfri­coșați la măce­lul exprimă­rii pe alta­rul vite­zei, ca și cum n-ar fi fost des­tul că în epo­ca ins­tan­ta­neității schim­bu­rile scrise au ajuns să se reducă la (și să se ins­ta­leze sub) o formă esențială deve­nită ast­fel indi­fe­rentă și prin urmare inutilă 2. Și iată cum nu pot împie­di­ca cele “Douăs­pre­zece scaune” ale lui Ilf și Petrov (sau poate “Vițe­lul de aur”?) să-mi revină în amin­tire, de data aceas­ta mulțu­mită înduioșă­toa­rei lor văduve Uhudșans­ki, care în urmă cu aproape o sută de ani reușise per­for­manța încă nee­ga­lată de a comu­ni­ca exclu­siv prin ono­ma­to­pee: “Îhî”, “Aha”, “Oho”, Ăhă, “Uhu”, “Ehe”. Deo­se­bi­rea față de acest exem­plu este că în zilele noastre, toc­mai voca­lele – care sunt impe­ra­tive pen­tru  ono­ma­to­pee – aproape au dispă­rut: scri­sul a făcut să fie de pri­sos. Astă­zi dom­nesc abre­vie­rile prin consoane. Un exem­plu oare­care: “Vb la tl cu 1 ctr pt prop nstr.” 3. Și un altul: “Sp clr fc 1 crt sau vr mnc?” 4. Aces­tei metode efi­cace i se adăugă răs­pân­di­rea invenției revo­luțio­nare a emo­ji­lor și emo­ti­coa­ne­lor. Ele reduc ceva com­plex – o stare de spi­rit, un sen­ti­ment adânc, o expre­sie, reda­rea unui cadru de viață – la un sim­bol gra­fic zis pic­to­gramă sau la o com­bi­nație de semne tipo­gra­fice numită și smi­ley. Așa stând lucru­rile, în schim­bu­rile curente de azi, fra­zele, pro­po­zițiile și chiar punc­tuația și-au pier­dut locul cuve­nit, care a fost cedat unui sis­tem de comu­ni­care aflat la întretăie­rea codu­ri­lor tele­gra­fic (alt­fel pro­priu zis de mult răpo­sat), Braille și Morse. Nici măcar un ast­fel de exem­plu cla­sic nu se poate ridi­ca la nive­lul actual:

«Onor. prim-minis­tru

Bucu­res­ti.

Direc­to­ru pre­fec­tu­ri locale Raul Gri­go­ras­cu insul­tat grav dum­ne­zeu mami si palme cafine cen­tral. Ame­nin­tat moarte. Via­ta ono­rul nesi­gure. Rugam anche­tat urgent faptu.

Cos­ta­chel Gudurau

avo­cat, aleg. coleg. I, fost depu­tat. (etc)»

(“Tele­grame”, Ion Luca Cara­giale, 1899)

Spre a cores­punde cri­te­rii­lor momen­tu­lui, el s-ar pre­zen­ta așa:

«Stmt PM

Buc.

Dir prf loc RG 💩 👊😇 mami +👋 caf cntl. 🔪💣💀. Via­ta onor 😱. 🙏 anchet urg fpt.

CG

av alg. clg. I, ex dpt.»

*

Cine știe cum ar putea ară­ta peste o sută și mai bine de ani?…

[13 sep­tem­brie 2023]

  1. ”Le temps? Mais pour­quoi faire?” 
  2. La com­mu­ni­ca­tion? Mais pour­quoi faire? 
  3. ”Am vor­bit la tele­fon cu un cutare pen­tru pro­pu­ne­rea noastră”
  4. ”Spune clar: să fac întâi curat sau vrei să mănânci?
Share
Tweet

2 răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *